La o cafenea din Cadrilater

„Cafeneaua e locul de întâlnire pentru bărbaţi, nefiind cârciumi în satele turceşti. Aici se pun la cale geambăşii de cai, însuratul băieţilor şi măritatul fetelor, chiar dacă ei nu ştiu de asta. Li se spune doar după ce au făcut bătrânii târgul (bazarlâc). La cafenea găseşte perceptorul pe contribuabili să-i încaseze. Aici vin toţi pierde vreme ca să stea degeaba, unde trebuie să consume măcar o cafea de doi lei, uitându-se la cei ce joacă table: notarul, jandarmul, perceptorul, pădurarul.

Aici pierd noaptea moţăind cu cotele pe masă, fumează şi numără de sute de ori şiragul cu mărgele de sticlă sau de os, ori de lemn, frumos lucrate, ce nu lipseşte din brâul niciunui turc. Picioarele le ţin aşezate sus pe bancă şi fumează la ţigări una după alta; crezi că fiecare gură a devenit un mic burlan prin care iese fumul. Târziu de tot, ori despre ziuă, vin acasă, se culcă şi dorm, femeia având grijă de treabă.”

Sursa: Mihail Beloiu, Viața turcilor dintr-un sat din Cadrilater: Cara-Ezechioi din Durostor; Sociologie Românească, nr 1-3/1938

Sursa foto: Vremea, 15 septembrie 1935